Întrucât nu numai ziua judecății, ci și evanghelia păcii îl expune ca fiind un tâlhar (la fel ca toată lumea), și nu un om extraordinar (așa cum îl credea mulțimea): fariseul nu suflă în lumânare, până nu-și pavează drumul spre Iad și cu pietre strălucitoare.

Da' chiar nu realizezi că — atunci când încerci să stingi focul veșnic al dreptății cu o găletușă sau cu o mare de lucrări religioase — nu ești doar ridicol, ci și sfidător la adresa legii lui Dumnezeu? Și chiar nu conștientizezi că — atunci când te bazezi pe aceste performanțe ca să câștigi (sau să duci la bun sfârșit) salvarea înfăptuită acum circa 2000 de ani de către Isus Cristos: o salvare pentru care se ruga și la care (cu capul plecat) spera chiar vameșul din ilustrația ta, căci el a înțeles (spre deosebire de tine) că nu stă în puterea omului să facă ceva pentru a se salva — calci în picioare și jertfa lui Dumnezeu, prin care (pe lângă răspunsul dat vameșului și salvarea oferită întregii lumi) s-au plătit, în mod implicit, și toate costurile păcatelor tale din trecut, prezent și viitor?

Matei 7:21-23 — Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne , Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ Atunci , le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.’

Corpul Consular — Plin de viermi și împuțit, fariseul este un tort stricat dar frumos acoperit. † Cu glazura albă și groasă a evlaviei sale, își îmbracă toate gândurile și acțiunile triviale. † Îngrijorat, dar deloc supus, când se topește glazura la versetele de mai sus: fariseul mai pune o cireașă pe capul lui, † în loc să primească neputrezirea din mâinile Domnului † — fiindcă asta era 'voia Tatălui' în privința salvării tale, și nu ce ți-ai imaginat tu în visurile zămislite de îngâmfare. †

________________________
† Matei 23:27 | Luca 16:15 | Luca 11:39 | Evrei 10:10 | Ioan 6:40

Dar întrucât și noi am fost niște farisei — atunci când am crezut că evanghelia harului vorbește despre ce trebuie să sacrificăm noi pentru Dumnezeu, și nu despre ce a sacrificat El deja pentru a ne oferi imortalitatea în dar (ori, din alt unghi de această dată, atunci când alergam ca să ne demonstrăm că am primit un dar pe care nu-l primisem cu adevărat, căci nemurirea ne tot aștepta nu la final, ci la start) — există har și pentru tine! De altfel, HAR înseamnă “grație divină acordată omului”, și nu slujbă de sacrificiu închinată Domnului — o slujbă la care Dumnezeu nu ne-a chemat pentru a ne salva ori pentru a ne păstra salvarea prin aceasta, † ci doar pentru a împarți cu tine (în ciuda multor costuri și suferințe) liniștea și bucuria de a fi nemuritori (în timp real și pentru totdeauna) † prin credința plasată în harul lui Dumnezeu. † Și dacă suntem nemuritori prin har (chiar din ziua în care am crezut că am fost iubiți atât de mult), nu putem fi nemuritori prin performanțe religioase sau oricare alte fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. †

________________________
† 2 Timotei 1:9 | Ioan 4:14 | 2 Timotei 1:9 | Romani 11:6

💡 O viață evlavioasă nu te salvează și nici nu te menține salvat, dar îți va aduce bogăție și strălucire în Paradis — odată ce te-ai lăsat salvat (și-n consecință: eternizat), căci atât de bun este Dumnezeu cu tâlharii care se încred în El.

TIME TRAVEL

< >

TIME TRAVEL | Fariseul (Reacții de negare)